Domenica delle Palme
La Via Crucis
La Via Crucis in dialetto
Giovedì Santo
Venerdi Santo
Sabato Santo
 
 

A via Crucis

 

Nnò nnomu do Patri, do Figghiu e do Spiritu Santu

Accussi sia

A Via Crucis è a via do duluri, do turmentu cchiù ranni da tutta storia do munnu, è a nostra via.
Supra a strata ca porta o Cravaniu Gesù c'insigna ca a nostra vita ha sensu sulu se semmu aperti versu l'atri, se ni dunammu, se fratirnammu cu tutti.
I so paroli furunu e sunu pirdunu e sarvizza versu cu u disprizzau e ancora oggi u schifia.
A Via Crucis è na strata ca ni metti a parrasciunari ccu tutti, ma all'utimata è na strata c'hammu ha pigghiari senza pinsari cchì fanu l'autri.
A cruci signala u stramazzu ca c'è tra a morti e a vita. Se abbrazzammu sta cruci avemmu a spranza di rinasciri in Cristu Gesù e a fini de nostri jorna di viriri a luci di Diu.

 

I STAZIONE

Geù veni cunnannatu a morti


1 L. ….Dopu ca l'arristaru, i giudei purtaru Gesù 'o pritoriu 'i Pilatu pirchì fussi misu a morti. Pilatu nun truvò nenti ppì cundannarlu e lu vulìa lassari iri, ma i giudei, isannu a vuci, dicivunu:

3L. Mettilu ‘ncruci ! Mettilu ‘ncruci !”.

Pilatu dissi a iddi:

4L. Chi cosa haiu affari perciò di Gesù, chiddu ca chiamunu Cristu ?”.

Tutti pari c'arrispunneru:

3L. “ Sia ‘nchiuvatu 'ncruci !”.

E iddu ancora:

4L . “ Ma chi cosa fici di mali ?”.

E i giudei sempri ‘cchiù forti arrispunninu:

3L. Sia ‘nchiuvatu 'ncruci !

3L. A morti ‘st'omu vulemu, libbira Barabba!!

Allura Pilatu, dopo ca si lavò ‘i mani davanti a tutti chiddi ca vuciavanu, dissi:

4L. Iò non vogghiu essiri rispunsabbili di ‘stu sangu, viritivilla viatri ”.

Poi libbirò Barabba, e dopo fici frustari Gesù co flagellu e lu desi ‘nmanu e surdati pirchì lu ‘nchiuvassuru ‘ncruci.

2L.
Cuscenzi allurdati
cunnannanu a morti la ‘nnuccenza,
appenninu a na cruci la
vuci di cù è senza vuci,
volinu scippari
lu gigghiu jancu ‘nda lu pettu
e ‘ntirrarlu sutta na balata.
Chianci Giustizia, orfana di Pilatu.

Prjiera
3L.

Signuri, Tu ca ‘nni vò ‘bbeni tantu assai
ca nun bastasti di dariti ‘nmani e tò carnefici,
piniannu e poi fari a morti ‘ncruci
rapri l'occhi nostri e cancella a nostra buriusità,
fanni canusciri tutti i nostri limiti
ppì essiri degni do tò amuri.
Tu sini Diu fattu omu
e vivi e regni ppì tutti i seculi de seculi.

Accussì sia.

 

II STAZIONE

 Gesù pigghia a cruci

 1L.

Malatrattatu, Gesù si lassau supraniari senza rapiri a vucca.
Dopu ca fù cunnannatu a morti, i surdati ci misuru supra e spaddi nu mantellu russu, na curuna di spini supra a testa e na canna ‘nti la manu ritta.
Ci sputarunu puru ‘ncoddu, lu vastuniaru ‘ntesta e lu scimmiavinu.
Poi ci misuru a cruci supra i so spaddi già assai scunsintuti: era comu n'agneddu purtatu o macellu, comu na pecura muta davanti e so tusaturi, senza mai ittari nuddu lamentu.

2L .
Supra li to spaddi ‘nnuccenti
jttammu la nostra cruci
e Tu la porti a lu munti comu na bannera.
Pisinu i peni di l'umanitati
ma acchiani pacinziusu
supra lu Cravaniu
ppì scuntari i nostri piccati.

Prjiera
3L.
O Signuri, l'ura di la cruci è a nostra missa,
u mumentu di lu nostru curaggiu e di la nostra fidi.
Tu ti pigghi a tò cruci e ci
susteni ccu la tò manu comu frati
quannu semu rassignati e vinti,
quannu lu camminu ca porta a la sarbizza
ni stanca e vardamu sulu ‘nterra,
quannu nun riniscemu cchiù a moviri un passu,
longa è a strada ca porta ‘o Patri.
Tu ca vivi e regni ne seculi de seculi.

Accussì sia.

 

III STAZIONE

 Gesù cari ppà prima vota

5L.
Sunnu martoriati li me scianchi,
intra di mia nun c'è‘cchiù nenti di sanu.
Sfinutu e stancu finu all'estremu,
mi ritrovu ccù li rrizzuna intra u me cori”.

1L.
Scartatu, pistatu da lu pisu de nostri piccati,
supraniatu da lu pisu di lu nostru malaffari,
Gesù cari ‘nterra senza ‘cchiù sciatu.

2L.
Lu lignu è chiummu
supra la carina ‘ncruccata;
lu duluri si ‘mpica ‘nta la peddi martoriata,
scinni supra la fudda,
si fa pantanu di lacrimi
c'anneja li cori.
E lu Celu, pisanti di peni
cariu ‘nterra.

 Prjiera

3L.
Diu ranni, amurusu e vicinu,
Tu ni dasti l'esempiu.
Di essiri comu o tò unicu Figghiu,
fattu omu e murtificatu finu a moriri supra na cruci.
Fa ca putemu aviri sempri davanti a niatri
u ‘nzignamentu da sò passioni
ppì putìri participari a la loria da risurrezioni.
Ppì nostru Signuri Gesù Cristù
ca vive e regna ppì tutti i seculi de seculi.

Accussì sia.

 

IV STAZIONE

 Gesù ‘ncontra a ‘sso matri

 1L.
“Cu è ma matri, e cu sunnu i mè frati?
Cu fa la vuluntà di lu Patri miu ch'è ‘ncelu,
chistu è ppì‘mmia frati, soru, matri”.
Maria è china di duluri e lu vecchiu Simiuni
ci l'avìa pridittu, li tempi dulurusi da so passioni:

6L.
"Gesù è distinatu a fari cariri e a sarbari
tanti pirsuni figghi d'Israeli,
in manera ca venunu svilati i sicreti di tanti cori.
Anzi, a tìa puru na spada ti pircirà u cori e l'arma”.

1L.
Maria s'arriurdò di ‘sti paroli quannu vitti a ‘sso Figghiu
cumminatu comu se fussi tuttu na ‘chiaia.

2L.
Sciatu di lu me sciatu, figghiu miu!
mi camini supra lu cori
ccu lu passu pisanti di la suffirenza.
La to agunia mi leva lu sciatu,
la disgrazia m'appanna l'occhi,
lu duluri mi strazza li pinseri.
Fammi rispirari l'urtimu sciatu d'amuri
figghiu miu aduratu, vita mia!

Prjiera

3L.
Quanti matri cu lu cori spaccatu de dulura
brazzunu i propri figghi distrutti da li malatii,
da droga, dall'ingiustizia di sta vita!
Ti priammu, Signuri, ppì tutti sti figghi,
pirchì puru iddi, comu a tìa,
trovinu ‘nto to visu e nta l'abbrazzu di la matri
a forza e a spiranza ppì campari.
Ti priamu, Signuri, ppì tutti li matri ca soffrunu ppè so figghi,
rafforza a so fidi, teni viva a spranza e sciuca i so lacrimi.
E comu Maria,
tutti niautri ca semu parti da tò Chiesa,
vulemu addivintari forti nto duluri,
cunfurtati da lu Spiritu Santu, Diu
ca vivi e regni ne seculi de seculi.

Accussì sia.

 

V STAZIONE

Simuni u Cirineu porta a cruci di Gesù

1L.
“Mentri lu purtavanu versu o Cravaniu,
appena nisceru do paisi
custringeru cca forza un passanti, Simuni di Cireni,
ca si arricugghia da campagna,
a purtari a cruci ‘i Gesù”.

2L.
Sulitudini alligna ‘nmezzu a fudda
e trascina la cruci di l'omu stancu.
L'indifferenza rapiu ‘na sfilazzedda
‘nta la porta di la cuscenza mia.
Nun pozzu lassari Cristu
sulu ccu lo so pisu
spartemmini la cruci, pisa cchiù picca
si la purtammu ‘nsemi.

Prjiera

 3L.
Tu, o Diu,
ci fai essiri bbiaturi
versu cu è stancu e bannunatu,
versu i poviri e i malati
pirchì accussì ni putemu spartiri duluri,
gioi e spiranzi.
Ppì Cristu nostru Signuri.

Accussì sia.

 

VI STAZIONE

 Veronica stuia a faccia a Gesù

IL.
A faccia do Signuri è ‘cchina di sangu,
di sputi, di suduri e pruvilazzu,
disprizzatu comu u cchiù tintu misarabili dill'omini.
Longa è a strada ppò Cravaniu,
appressu c'era na ranni fudda.
Na fimmina piatusa nesci fora di sta fudda,
va ‘ncontru a Gesù e ci stuia a faccia.

5L.
Cu ricivi a viatri ricivi a mia;
e cu ricivi a mia ricivi a Chiddu ca mi mannau.
E cu duna un biccheri d'acqua frisca a unu sulu di ‘sti carusi,
pirchì è discepulu miu,
in virità vi dicu: iddu nun pirdirà mai a so ricunuscenza”.

 2L.
‘Nfazzulettu ‘mpagghiazzatu di pietà
è prontu ‘nta la manu mia
pp'asciucari la frunti a me frati,
pp'arricogghiri li peni nivuri
ca jornu ppì jornu stizzianu ‘nta lu munnu,
pp'asciucari ccu sta pezza
li viulenza ca cutturianu l'umanità
e stampari la faccia di Cristu ‘nta li cori.

 Prjiera

3L.
O Signuri,
fa ca tò Chiesa sia tistimunianza viva
di virità e di libirtà, di giustizia e di paci,
pirchì tutti si raprunu alla spranza d'un munnu novu.
Purifica a nostra taliata
ppì nun essiri comu l'orbi che non canusciunu a to faccia.
Fai ccà ppì la tò morti e risurrezioni
a nostra faccia diventa a stissa
a chidda tò, china di loria.
Tu ca vivi e regni ne li seculi de seculi.

Accussì sia.

 

VII STAZIONE

 Gesù cari ppà secunna vota

1L.
Iddu fu vastiunatu e birsagliatu ppè nostri piccati,
fu scarpisatu ppè nostri mancanzi.
A so arma divintò ccubbusa finu alla morti,
e ppà secunna vota cariu sutta u pisu do lignu.
U castiju, comu sarvizza ppì niautri,
si pusò supra di iddu
e ppì li so chiai tutti fummu sarbati.

2L.
Lu piccatu ‘ncasa a porta
e, quannu la Misericordia tuppulia,
la jetta ‘nterra natra vota,
la vastunia ci ‘ncarca spini ‘nta lu cori.
Rapiti , arma mia,
susiti e dacci na manu a lu Signuri,
fallu ppuiari ‘nta to cuscenza
e isilu ccu lu pintimentu.

Prjiera

 3L.
O Diu,
fa scindillari ‘u tò visu supra a nuiautri,
sarvici ppà tò misiricordia,
fanni essiri cchiù forti
ppì dari curaggiu all'avitri,
danni a spranza ‘nne mumenti de nostri patimenti.
Ppì Cristu nostru Signuri.

Accussì sia.

 

VIII STAZIONE

 Gesù ‘ncontra i fimmini di Girusalemmi

1L.
Supra a strada ppò Cravaniu ci iu appressu
na ranni fudda di populu e di fimmini
ca si battiunu u pettu e chianciunu ppì Iddu.
Ma Gesù, girannisi, dissi:

5L .
"Figghi di Girusalemmi,
nun chianciti supra i mia,
ma chianciti supra a viatri stissi e supra ‘e vostri figghi.
Eccu, virrannu jorna unni si dirà:
'
bbiati li fimmini ca nun ponu aviri figghi
e ca nun hannu mai allattatu.
Allura ‘a genti cumincirà a diri ‘e muntagni:
sdirrubbativi supra anniatri!
E a e muntagneddi: cummigghiatici!
Pirchì si ‘stà ‘vvicinnannu ‘u tempu
unni sariti castiati ppè vostri piccati.
Si è accussì pisanti sta pena ca cari supra di mia ca sugnu ‘nnucenti, cchi ‘nni sarà di viatri ca siti piccaturi?”

2L.
Fudda di chiantu accumpagna la cruci a lu Cravaniu
ma ammucciati nta li trizzi di piccatu,
li cuscenzi siccunu, si scozzulanu
e Ti cunnannunu a morti.
Camina supra stu desertu, fallu sciuriri,
anneja l'arma ccu lu pintimentu,
arrimodda l'occhi ca non chianciunu
e rapi li vucchi ca non prejanu.

 Prjiera

 3L.
Ccù la forza do tò Spiritu, o Diu,
ricogghici comu na sula famigghia
accussì ca puru niatri
putemu cilibrari e ludari u stissu misteru
di la morti e di la risurrezioni do tò Figghiu,
ca vive e regna nè seculi dè seculi.

Accussì sia.

 

IX STAZIONE

 Gesù cari ppà terza vota

5L.
Scuta, ppì favuri, i mè lamenti:
nun c'è cu mi cunorta.
Tutti pari sunnu contenti da ma ruina.
Hannu avutu piaciri virennumi scacciatu.
Troppu ranni è u ma duluri
e iu nun c'ià fazzu cchiù ”.

1L.
Chistu è Gesù ca grida u so duluri mentri
chiana o Cravaniu comu n'agneddu
‘nnucenti, senza ca fici risistenza a chiddi
ca ccì dannu a morti. Ora è sulu, puru
l'amici cchiù stritti l'hannu bbannunatu e Iddu,
ccu l'arma 'ntristuta, ppà terza vota
cariu ‘nterra.

2L.
Lu tempu s'incrina supra l'ossa:
sta rivannu lu scuru;
l'ummira di la pisanti cruci
scarpisa l'arma stanca,
e ventu cruentu, ppì la terza vota,
fa brusciari l'erba di la spranza;
cari Amuri, Misericordia e Pirdunu
ppì lassari ‘nterra la so simenza.

Prjiera

 3L.
Danni a cirtizza, o Diu,
ca stari ccu chiddi ca soffrunu
nun è dibulizza ma è forza,
e nun si perdi nenti ma si guadagna tantu.
Ppì Cristu nostru Signuri.

Accussì sia.

 

X STAZIONE

 Gesù veni spugghiatu de so robbi

1L.
Quannu arrivaru supra ‘o Cravaniu,
i surdati ci desiru a bbiviri vinu ‘mmiscatu ca mirra a Gesù,
pirchì nun sintissi duluri, ma Iddu nun ‘nni vosi.
Dopu pigghiaru i so robbi scippannuccilli d'incoddu,
li sparteru in quattru patti, una p'ogni surdatu,
e si juacarinu puru a tunica.

2L.
Amuri e arbilu nuru
pirchì tutti li frutti sò n'ha datu;
Amuri e spica ginirusa
ca di tutti li coccia s'ha spugghiatu;
Amuri è terra scummigghiata o suli
pronta a dari tutti li so vini.
Chi voi cchiù di lu Cristu? S'hanu jucatu li so robbi,
è nuru e ni duna puru la sò vita.

Prjiera

3L.
Signuri,
ca nta cima do Cravaniu
fusti spugghiatu di tutti i cosi,
fanni essiri cchiù vicini a chiddi ca nun hannu nenti,
a chiddi nun cunsidirati e scarculati.
Fa ca puru niatri ni spugghiamu
di tuttu chiddu ca è tintu
e nni vistemmu di Tia.
Tu ca sini tuttu
e vivi e regni ne seculi de seculi.

Accussì sia.

 

XI STAZIONE

 Gesu veni ‘nchiuvatu ‘ncruci

1L.
Gesù, purtannu a cruci,
cchiana u munti Cravaniu,
unni all'ura terza lu ‘nchiuvirannu ‘ncruci
e cu Iddu macari dui ladruni,
unu di na patti e l'avitru dall'atra parti,
e Gesù 'nto menzu.
Supra a so testa ci ‘mpicciaru na scritta ca dicìa:
Gesù ‘u Nazzarenu, ‘u re de Giudei”.
Chiddi ca passavunu di dda lu ‘nsurtavunu
ma Gesù taliannu ‘ncelu ripitìa:
Patri, pirdunali, pirchì nun sanu chiddu ca fannu

2L.
La cruci ora è spinciuta
supra la dura scorcia di lu munnu:
l'indiffirenza chianta li vrazza stisi
e l'egoismu metti lu secunnu chiovu,
l'odiu ‘ncatina li peri
e ristammu appisi a la miseria.
Supra stu cravaniu di piccati
si crocifiggi l'Umanitati.

 Prjiera

3L.
‘Nta l'arbilu di la cruci tu stabilisti, o Patri,
a salvizza dill'omu e di la donna,
pirchì da unna succiria a morti,
di dda risurgiva a vita.
E cu dall'arbilu uttinìa vittoria,
dall'abburu vinissi schiacciatu.
Ppì Cristu nostru Signuri.

Accussì sia.

 

XII STAZIONE

 Gesù mori ‘ncruci

1L.
Era circa manzjornu quannu u suli s'ammucciò
e scurìu supra tutta a terra finu ‘e tri di pumeriggiu.
U velu du tempiu si spaccò nto menzu.
Vicinu a cruci stava Maria, a mamma di Gesù, e puru Giuvanni.
Poi Gesù, gridannu cu tutta a so vuci, dissi:
"Patri, ‘nte to mani mettu u ma Spiritu ”.
Dopu ca dissi chistu, calau a testa e murìu.

(Tutti 'nginocciu ppì riflettiri )

2L.
Lu Celu si chiuriu a li lamenti
un rizzu di morti scinniu ‘nta lu munnu:
Guerra scippa li cori, droga affuca li sciati,
fami ‘ntuppa l'occhi ‘nfussati…
La terra agghiutti vilenu
ca ‘ntossica li vini a la spranza.
Lu mali supraniau lu beni
e fu scuru, e fu disolazioni!

Prjiera

 3L.
Diu,
Patri e Signuri di la vita,
ppi la morti di ddu sulu Figghiu tò
scansaci do mali di quarsiasi tipu,
e facci addivintari cristiani capaci
di dari vita e beni all'atri.
Ppì Cristu nostru Signuri.

Accussì sia.

 

XIII STAZIONE

 Gesù veni scinnutu da cruci

1L.
Era a vigilia di Pasqua e i giudei
ppì spicciarisi dumannarunu a Pilatu
di rumpiri i jammi e cunnannati.
Gesù era già mortu. U nnù tuccaru.
Un surdatu, vicinannusi, ppì viriri
se daveru era mortu, ci tirau un corpo
di lancia ‘ddo sciancu e subbutu niscìu sangu e acqua.
Dopu Giuseppi D'Arimatea, discepulu di Gesù,
a mmucciuni ci dumannò a Pilatu ‘u corpu di Gesù,
ppì putillu rivucari.
Pilatu ci lu fici pigghiari,
e accussì l'amici di Gesù s'innieru
a scinniri lu so corpu 'nda la cruci.

2L.
A paparina ccu la testa a pinnuluni
assantumau la matri:
Un ghiommuru di duluri ‘mpetra l'occhi
e ‘ncatina li vrazza di la ninna-voo,
li pinseri ‘mbrugghiati accupunu u curaggiu
e figghiunu lamenti:
Ti parturii ppì lu munnu
e lu munnu t'ammazza, figghiu!

Prjiera

Grazi, o Patri,
pirchì ‘nni dasti a tò Figghiu:
iddu stinniu li vrazza supra a cruci,
e murennu distruggiu a morti
proclamannu a risurrezioni.
Ora vivi e regni ne seculi de seculi.

Accussì sia.

 

XIV STAZIONE

 Gesù veni misu intra u sepolcru

1L.
Misunu u Signuri nta na tomba
scavata 'nta na roccia, ‘nfasciatu
cu aromi 'nto linzolu jancu e,
fatta arrutuliari na ‘rossa petra,
la cchiureru, mittennu na pocu
di surdati a vardia.

2L.
U calici unna a stizza a stizza
‘ngucchiau lu feli da Passioni,
divintau balata di marmuru,
supra un lettu di petra, ora, sunu l'ossa,
ma ali d'angili sbulazzanu
sopra la morti di la carni,
e scoprunu l'eternitati:
Lu feli si fici nettari di vita ppì tutta l'umanitati.

Prjiera

3L.
Signuri Gesù,
‘nchiuvatu ‘ncruci,
mortu e vurricatu ppè nostri piccati,
fa ca nun ristammu ‘ntrappulati da nostra morti
e ‘nzuma intra a niatri a spranza di vita eterna.
Ppì la tò misiricoddia dacci razzia e pirdunu,
ppì Cristu nostru Signuri.

Accussì sia.

 

Gesù risuscitatu

1L.
Nun vi scantati. Iò sacciu a ‘ccu circati :
a Gesù, chiddu ca ‘nchiuvaru ‘ncruci.
Nun è ccà, è risuscitatu comu dissi Iddu.
Viniti, vardati u locu unna era misu.
Faciti ambasciata e ci iti a ‘ddiri ‘e so discepuli:
”Eni risuscitatu de morti e ora vi spetta in Galilea:
dda u viriti navitra vota ”.
Cristu Gesù è risuscitatu o terzu jornu
comu dicìunu li Scritturi.

Prjiera

O Patri,
ca ppì mezzu di tò Figghiu Gesù
vincisti a morti
e ci rapisti a strada ppà vita eterna,
danni a manera di sarbarini.
Mannaci u Spiritu Santu
ppì putiri nasciri d'accapu
nta luci du Signuri risuscitatu.
Iddu vivi e regna ne seculi de seculi.

Accussì sia.

 

Prjiera ì cunglusioni

‘A passioni di Gesù nun è ancora finuta:
Iddu cuntinua a suffriri nta sta umanità suffirenti
ppì lu piccatu e ppì l'ingiusti cosi e ppì la libirtà ca manca.
Oggi semu niatri, a so Chiesa, pezzi du so corpu misticu,
chi hammu a cunchiudiri intra a niatri stissi a so passioni
ppì la sarvizza do munnu,
purtannu nto nostru cori e nta nostra carni
u duluri di tutti l'omini.
A morti di Gesù nun è a fini di tuttu,
anzi si rapri supra a risurrezioni:
a nostra vita è addumata da spranza,
e tuttu u munnu sarà canciatu
ppì essiri parti da vita luriusa do Signuri risuscitatu.
Vi binidica Diu ‘nniputenti,
Patri, Figghiu e Spiritu Santu.
V'accumpagni sempri la manu putenti
di Ccu ppì nui lu figghiu detti, lu santu
Cristu, l'arma riciviu la putenza di lu
Spiritu Santu ppì truvari la paci nta lu
parrasciuniu e nta li faccenni, nta lu
pettu e nta lu cori, nta la menti e nta ogni via
e cu vui sia puru Maria, la santa Matri di lu Ridinturi,
chi ppì nui prejia tutti l'uri.

Accussì sia!

 

 

Lu riccu e lu mortu di fami

Un'omu si cridia assai cuntentu
pirchì, ccà 'nterra, bona s'a passava.
Cosi nn'aviva ajiettitu e spruniava;
pinsava ad accucchiari e 'un dava nenti.

Vinni ò munnu di nobbili casatu.
Cchiù nn'aviva e cchiù nni guadagnava
e sparti ancora nnì disidirava
pinsannu comu 'a pensa cu è 'ngranatu.

Era riccu spunnatu e pussirenti.
Avennu casi e terri a vuluntati
nun cc'era nuddu di li so cuntrati
ca nun sapiva ch'era assai putenti.

Di la so altizza a nuddu mai taliava,
comu nsustanza fa l'arrinanzatu.
Cun tuttu ca nun era accrianzatu
essennu riccu 'u populu 'u circava.

Jiva vistutu tuttu d'oru finu
dda testa e peri e chinu 'i finimenti;
faciva 'a raggia a cu 'un aviva nenti
e sparti cci facivanu l'inchinu.

'Nvitava 'i megghiu megghiu ò so villinu
e prestu cu lu viviri 'i 'nchiummava
pirchì 'nmezzu a lu vinu si parlava
e cci faciva 'a festa e lu fistinu.

'U bellu è ca mai nuddu s'addunau
di chistu fari soni 'mbrugliatizzu;
lu riccu ca 'ncagliani ò so 'ndirizzu
di l'A finu a la Zeta cci appizzau.

Lu poviru do locu 'un lu circava
sapennu la munnizza dò vicinu
ca lisinava puru l'acqua e 'u vinu
vistu con era un santu ca surava.

Ma un jiornu capità ca d'a strania
arriva a 'dda citati un puvuruni
c'ancugna giustu appuntu ò so purtuni
sintennu festa, canti e vucciria.

E mentri si nnì stava ad acchicchiari
pinsà: "Di certu chistu ch'é riccuni
niari 'un mi lu pò un maccinuni
vista ca nn'havi un puzzu di manciari!"

Ma inveci unné accussì. 'Ddu ranni infami
ci dici e cammareri: "Assicutati
a chiddu ddà; pigghiatilu a pidati!
A la me casa 'un vogghiu morti 'i fami".

Nun cuntentu di 'nzoccu a chiddi additta,
e còn ci detti mancu un tozzu 'i pani,
lu fa assuliari puru dè so cani
spirannu ca facissiru minnitta.

Ma comu i vestii ò poviru aducchiaru,
lesti lesti si misiru a cudiari
e finiu ca si vittiru allisciari
di fari festa a chiddu 'un si stancaru.

Cchiù amurusanza l'appiru 'dd'armali
c'acceru a lu 'ncuntrariu dò patruni,
ca no' ddu svrigugnatu dò baruni
ca fici l'eguista e fu minnali.

Si susi; curri; ò poviru v'afferra;
s"u 'mbajia comu un porcu di davanti;
cci sputa e po' cci dici avanti avanti:
"Lassa stari 'i muddichi unni su', 'nterra!"

Lu piglia pi li spaddi e 'u jietta fora,
ci duna pidatuna e carcagnati,
ci scippa 'i carni cu li vastunati
dati di cori ccu na sucalora.

Po' li scali a pinninu cci fa fari,
comu un palluni, tutti di vulata.
Ritorna suddisfattu à tavulata,
si v'acculacchia e secuta a manciari.

'Ddu poviru mischinu, ammaccagnatu,
davanti à porta prestu s'agnunia.
Ppi chiaji e ppi pusteddi già fitia
e sulu comu un cani è abbannunatu.

Trema ppò friddu e crepa ppì la fami,
ppà collira ci carcaria lu cori,
ppì li gran nervi dicia paroli,
ma prega a Diu di pirdunari ò 'nfami.

E mentri chiddu riccu piliava
lu poviru dà fami nni muria;
cc'è cu sprunia ò munnu e cu pinia
e chistu, chiddu fattu, 'un lu niava.

Jiammu ca poi mureru tutti dui.
E mentri 'u primu ò 'nfernu carcariava
l'àntru nò paradisu si nni stava
cà comu vosi Diu accussì fu.

Lazzaru vitti la felicitati:
Maria, Petru e Diu ndo tronu misu,
l'Ancili e Santi di lu Paradisu,
li Patriarchi di l'antichitati.

Si 'nterra avia 'i vuredda panza panza
ddà nun faciv'avutru ca manciari,
arririri, abballari e poi scialari
virennu sudisfatta la so spranza.

È chista dò Signuri la grannizza
ca ‘nzoccu 'nterra leva ddà nnì duna;
nnì fa santi cu tantu di curuna,
chini di gioji ranni e d'alligrizza.

N' effetti chiddu riccu assà schifiatu
chiurennu l'occhi 'a so cunnanna 'ntisi;
si ritruvò cu tutti 'i robbi misi
'nfunnu a lu 'nfernu beddu assistimatu.

Comu un pazzu ddà sutta iddu faciva:
s'iva sbattennu 'a testa mura mura
pirchì nun suppurtava li dulura
ppì li peni dò 'nfemu chi pativa.

Capì cchi veni a diri spasimari,
aviri siti e aviri lu pitittu
e nun putiri e ch'é lu pani schittu
duci a manciari e cani ad a scuttari.

Disidira muriri 'n'àtra vota;
di gran cori si detti un muzzicuni
cà vivu nun capì 'stu supirbuni
ca Diu 'ncelu 'u munnu 'u gira e vota.

Si ricurdò accussì dà Trinitati!
Virennusi nò scuru e senza luci
si torci, si cuntorci e jietta vuci
cu sa si Diu nn'avissi la pietati.

E d'accussi diciva: "Oh Patrernu,
veru ca ‘nterra mai iu Ti priavu,
ma fui 'gnuranti ed ora m'addunavu
ca stajiu suffrennu 'i peni di lu 'nfemu!

Levami di ccà 'nmezzu a piniari.
Si nun lu fa di tunnu almenu un pocu
alluntanami tanticchia di 'stu focu
cò sapi Diu 'nzoccu fa pruvari.

E Tu Gesuzzu, Tu ca pò capiri
chi veni a diri aviri tanticchia 'i siti
quannu 'nchiuvatu 'n cruci l'Ebbroniti,
sfuttennuti, Ti ficiru muriri.

Mannami un puvureddu di vulata
c'una guccidda d'acqua supra un jitu
ca stajiu murennu e sugnu ccà avvilitu;
Ti pregu dunaccilla 'st'ambasciata!"

Ma Diu ch'è giustu 'ntutti li So cosi,
'na vota ca Giustizia So cunnanna
nun pò canciari cchiù 'nzoccu cumanna
e saziari un lu potti anchi si vosi.

Cci arricurdà. 'i Vanceli: 'u So pinseri!
"Quann' è ca ti circavu 'un Mi circasti,
ora ca tu Mi vò cci la sgarrasti,
perciò nun fusti spertu, ma misserrimu.

Quannu putisti ò munnu nun fummu amici!'
'Ntutta la vita to t'addivirtisti,
di li cunsigli Me ti nni futtisti
ed ora ca lu vò semu nimici.

Perciò giustizia voli ca a' passari
la cunnanna c'avisti ppì l'etemu!
Assuppati li peni di lu 'nfernu
cà tu vicinu a Mia 'un cci pò stari!"

'A storia 'mpara:
L'omu si senti simili ò Signuri,
ma un cci assumiglia mancu ni l'amuri.

Mario Scaglia

 

Patri Nostru

Patri nostru, chi sì 'ncelu,
sia santificatu u to nomu,
vinissi u to regnu,
sia fatta a to vuluntà
comu 'ncelu accussì 'nterra.
Dànni oggi u nostru pani cutiddianu
e pirduna i nostri piccati
comu nui i pirdunammu ê nostri nimici  
e nun ni lassari cariri ntâ tintazzioni,
ma scanzàtini da ogni mali.