La Citta'
Gela antica
Acuni cenni su Gela
Note sulla città
Cose di un tempo
Figli illustri
I nostri eroi
Salvatore Aldisio
Agricoltura
Artigianato
Industria
Pesca
Biviere
Museo
Museo Foto
Cartoline 1
Cartoline 2
Cartoline 3
Cartoline 4
Cartonile 5
Cartoline 6
Cartoline 7
Cartoline8
Vicoli
Pomidoro secchi
Terapie
Usi e costumi
Da Wikipedia
 

La poesia di Rosario Medoro

 

Rosario Medoro


Rosario Medoro è nato a Gela, ha compiuto gli studi classici nel prestigioso liceo “Eschilo” della città natale .

Si è laureato in Giurisprudenza presso l'Università di Palermo..

Vive ed opera a Gela, è studioso di storia Patria ed ha diverse pubblicazioni sulla sua terra che dimostrano l'amore e l'attaccamento alla Sicilia ed a Gela in particolare. Nel 1975 ha avuto assegnato, dalla Presidenza del Consiglio dei Ministri, il premio di cultura per la monografia “Profilo storico Fotografico di Terranova di Sicilia”.

 

 

Pari ca parra

Pari ca parra
u vecchiu
di ‘stu quatru,
talia di traversu
ccu lu itu ppujatu
‘ndi lu labbru.

Pari…
ca mi vulissi diri:
Ma…
cchi mi cuntati?

O comu se rristassi
pinsirusu
ppì comu vannu
i cosi ‘ndo paisi.

Parra ccu ll'occhi
u vecchiu
di ‘stu quatru,
parra a tutti nui
ca lu taliammu,
parra
a li cuscienzi nostri
e ddici:
rifrittitici prima
e supra
a chiddu ca faciti.

 

Parrimi o Gela

Parrami,
o Gela,
do to nobbili
passatu.

Parrami,
o Gela,
di li rannizzi
di li to mura.

Parrami
di Giluni
e dè valurusi
cavaleri.

Parrami,
o Gela,
di ddu beddu postu
unna nascisti.

Parrami
o Gela,
do to mari
pulitu.

Parrami,
dè to figghi
cchiù amati.

Parrami,
o Gela,
dimmi tuttu
di tìa.

Ma…
tu nun parrisciunii,
nun senti cchiù
dda vuci putenti
dè to opri d'arti.

Sulamenti… chianci
ccu ll'occhi sfunnati,
vacanti,
dè casi di cantuni,
sanza ffacciati,
ppì la minnitta
patuta
e ti storci
‘nmmenzu li lingui
di focu
de fumalora dill'Anic,
ca ti rrusica
lu stomacu
e ti bbruscia
li vuredda.

   

A mà terra

Ma mà
mi nutricau
ppì novi misi
e di lu so pettu
mi resi lu latti.

E tu terra,
ca mi viristi nasciri,
mi rasti a prima aria
a rispirari
e mi nutrichi
sinu a quannu campu.

Perciò
ti vogghiu beni
comu a mma matri
e mi ni preju
e di tia cantu.

Cantu ppì via,
cantu e quattru venta
li bbiddizzi e li dulura
di ‘sta terra mia,
china di milli
e milli anni
di storia.

A tutti vaju ricennu
c'avemmu sempri
li jardina di la conca
d'oru.

Vaju cantannu
ca cc'eruni li tunnara,
ca a Mungibeddu
nesci focu vivu
e comu eni amaru
lu pani
di li surfarara.

Vaju cantannu,
sinu a quannu àiu
sciatu,
c'avemmu tanti,
tanti cosi antichi,
un mari luminusu
e ‘na bedda spiaggia,
c'Antifemu e Eutimu
vitti sbarcari
e… Eschilu
muriri.

A passiata o cursu

‘Ndi stu paisi,
divintatu ranni,
a ggenti
nun si canusci
cchiù.

A sira
si passia
‘nda strata ranni,
si parra
e si taliunu i vitrini,
pari
sempri festa
ccu sta confusioni.

Si virunu fimmini
ccu certu pittirini
aistusi,
capicchia,
ca scoppiunu
ndi sutta
li vistini.

Pari ca….
nun si cci facissi
casu, ma….
l'occhiu

eni mariolu
e voli
la so parti .

Quarcunu rresta
comu ‘mbarsamatu,
nun criri
a chiddu ca viri
e si ddumanna:
sunu veru
o su fintizzi ssi pittirina?

   

A notti

A notti
a fici Diu
ppi ripusari,
riposa lu suli
u ventu e lu mari,
rriposunu l'omini,
stanchi di travagghiari.

Quannu
ppì lu caviru
purtedda e bbarcuna
a sfilazzedda
si lassavinu
e lu sonnu
nun calava,
ccu ddu silenziu,
passata a mezzanotti,
nun c'era rumuri
ca nun si sintia.

Li rroti
de carretta
supra li balati,
lu bbajari
di li cani,
lu friscari,
ca facia trimari,
di la pivila
supra lu campanaru
e lu chiantu,
‘nguttutu,
di quarchi picciriddu.

Dill'orta
ch'erunu vicinu
a lu paisi,
vinia,
chiaru, a puntinu,
lu cantu di lu chiuppu.

Ora
La notti,
porta e purtedda
sunu ‘nsirrati,
li carretta e l'orta
scumpareru,
rristaru, sulamenti,
lu bbajari di li cani
e lu scantu….
di li latri.

Cercu

Cercu
quarchi cosa,
ca mi manca,
quarchi cosa,
can un sacciu
mancu iu
cchi cosa
eni

Cercu
e scaliu
‘ndi lu tempu
passatu,
viru li facci
di li carusi
cumpagni mei
di jocu.

Cercu
di rriurddarimi
li parenti
e li amici,
ca nun ci sunu
cchiù.

Cercu,
cercu e nu mi dugnu
paci,
sulamenti
quannu la sira
iso l'occhi ‘ncelu
e taliu li stiddi
e la luna,
allura,
macari ca…
nunn'aiu truvatu
chiddu ca cercu,
pari
ca si carma
lu m'affannu.

   

Cosi da mà terra'

‘Ndo quatru vitti,
dipingiuti,
‘nu piattu i ficurigna
e ‘na carta
di jocu
ccu l'arsu d'oru
supra stampatu.

‘Sti cosi,
supra ‘na seggia
i corda i curina,
eranu pusati
e… ‘nfunnu,
comu fussuru
‘nmezzu ‘na negghia,
du corpi nuri,
bbrazzati,
ca facivunu l'amuri.

L'amuri,
l'attu cchiù bbeddu
‘ndi stu munnu,
pari…
di tuccari lu celu
ccu li manu.

L'amuri eni duci
comu lu fruttu
di li ficurigna,
ma…
comu li ficurigna
avi..
li spini.

Vecchiu quarteri di San Giuvanni

Vecchiu quateri
i San Giuvanni,
ti rriordu,
carusu,
chinu di pirsuni
e sempri allegru;
la duminica,
quannu sunava
la campana,
pariva comu ‘na festa.

A chesa
si llinghiva
di cristiani,
piccili, ranni,
schetti e maritati
e lu canonicu
Cardiddu,
ccu lu sonu
dill'arganu,
ca dìcia a missa.

Ora,
vecchiu quarteri miu,
nun ti canusciu
cchiù,
cc'eni un silenziu
ca mi pari cimiteru,
mi rizzunu li carni
quannu pensu
ca ristau quarchi famigghia
e l'avitri scumpareru.

   

U patri vecchiu

U patri,
quannu eni vecchiu,
nuddu u voli,
speciarmenti,
si cci mori
la mugghieri.

Ppì ddi figghi,
ch'iddu crisciu
cco muccuneddu,
eni comu…
‘nu pisu mortu,
si lu passunu
ppì li manu
o a lu spiziu
lu vannu a lassari
e ddà,
poviru vecchiu,
prima di li so jorna,
mori i pena.

I vecchi do spizziu

I viru ogni matina,
ssittati
darreri li finestri,
ccò fazzulettu
di cuttuni,
ttaccatu,
‘ndi la testa
a carrittera.

Poviri vicchiareddi,
rristaru suli,
su gghiunti,
oramai,
a tramuntana
e… si pigghiunu
l'urtimu suli,
‘ndì ‘sta terra
‘nfami
e… china
di miseria.

   

L'ummra

L'ummra
ti veni sempri
appressu,
ti cunta
tutti li passa.

O jornu
ccu lu suli,
a sira
ccu ll'allustru
di la luna
e sutta
a lucilettrica.

L'ummra,
l'unica fidili,
mai ti lassa,
mancu quannu mori
pirchì
scinni ccu tia
intra la fossa.

Comu passa a vita

Taliu u rraloggiu
e… mi chianci
lu cori
pirchì
comu l'acqua
do sciumi
si nni va
a lu mari,
lu tempu,
comu ‘nu lampu
passa
nuddu
lu po' firmari
e si trascina,
appressu,
la mà vita.

   

Capusupranu

Capusupranu,
tu ch'erutu
chinu di villini e d'urticeddi,
ccu li lucarii
ca chiantavunu
virduri.

Capusupranu,
chinu
di tisori e cosi
antichi,
tu ca viristi
tant'omini putenti.

Capusupranu,
c'ancora teni,
mmucciati,
tanti secreti,
senza cuscenza,
ccu ferru e cimentu
ti sminnittiaru.

Parcu de rimembranza

Ogni arbulu
purtava ‘na targhetta
e supra c'era scrittu
u nomu don surdato mortu
‘nguerra.

Ora tuttu è cangiatu,
c'è sulu na culonna
supra u basulatu
don tempiu sdirrubbatu,
un monumentu e
nu surdatu scanusciutu
e… u voscu
che fogghi sculuruti,
biancu,
comu ca fussi
di petra ddivintatu.

   

Parra a ciminera d'a calata u mari

‘Na sira, tardu,
ccù l'allustru i luna,
‘nà passiata mi facìa
o lungumari,
rrivatu,'ca rrivaiu
unna si viria a ciminera,
all'appinsata,sintiu
‘na vuci ccubbusa,
comu se vinìa
i sutta a terra.

Idda ricia,
nascìu quannu u paisi
Terranova si chiamava,
ni vitti i tutti i culura,
galantumini e malaffattura,
appi ‘ncoddu lampi, trona,
furmini, ventu, acqua i celu,
rannili, friddu,negghia,
e nuddu mi mancàu
i rrispettu.

A ddù parrari,
mi trimaru i spaddi e…….
rristàiu comu ‘mbarsamatu,
era ‘na vuci stanca,
lamintùsa e 
a llàmpu pinsaiu
c'a parrari era a ciminera,
ca cc'era, sina a quarchi
iornu prima,
‘ndà calata u mari.

Ddà vuci si fici
cchiù piatùsa
e tutt'a so storia,
mi vosi cuntari.

I miricani, idda rissi,
quannu sbarcàru
ccù ‘na cannunata,
mi putivunu scramuzzari,
ma ci fici simpatia
e mi lassaru stari.

Ccù tutti sti malanni,
caiu passatu, a dritta rristàiu
cchiù di centanni e 
dopu settecentanni,
di quannu Filiricu secunnu
fici Terranova,
u paisi l'anticu nnomu
i Gela ripighiau
e tisa comu ‘na ‘ntorcia
mi ttruvàu.

O millinovicentu trentasetti,
quannu vinni a Gela
u capu do guvernu,
Bbinitu Mussolini, i ggilisi
ppi ddaricci un salutu,
quannu passava ppì gghirisinni o scialè,
Duce mi scrissiru ‘ndi ‘na sciancata,
chidd'omu, ppì comu eru
i cosi dà nazioni,
fici mala fini.

I novi capuriuna dò paisi
sùbbitu si resiru cchi fari
ppì scancillari a scritta Duce
‘ndò mà sciancu,
ammàtila spardaru
cavucina e culura,
ddà scritta Duce,
nun potti scumpariri, tantu
ca mi rristàu sinu
a mà morti.

A cchiossai d'un pirsunaggiu,
cci sfurnaciau u ciriveddu,
pinsannu comu ‘nterra,
m'avivunu a ittari
chiddi ca nasceru ppì fari mali,
a stù paisi,
‘nsuma cchianaru comu l'ogghiu,
i posti di cumannu si pigghiaru,
comu tanti riuzzi,
‘ncapu carteddi di munnizza.

A muta, a surda,
i quattru dà maidda,
s'incuntravunu ppì dicritari
a mà mala sorti;
u prisirenti d'à suggità
è cosi antichi i Gela,
‘na littra scrissi a cui i dduviri,
ppì lassarimi stari, ma 
a littra rristau senza risposta.

Chiddi ca vosiru a mà morti,
comu se vulissiru ‘ntuppari
u suli cche manu,
rìcinu ca sula scacaiu;
a lingua cciav'a càriri
i rraricuni ppe mali frami
ca si nèscinu a ddiri,
eru ritta comu ‘na cannila
e dura comu ‘na mennula firrigna,
nenti mi ficiru i corpa di picuni.

‘Nnu tratturi ca spingìa ‘na pala
ccà so forza mi potti sdirrubbari,
all'arba, di ‘na iurnata nnuvulata
‘ncuminciau u mà suffriri e 
u mari ch'era u mà vicinu,
sintennu i mà dulura,
urni iaviti sbattiva
contro u puntili e 
i varchi d'à spiaggia
si vulia tirari.

Ammàtila ni parraru i ggiurnala,
rriparu nun cci ni potti a mà sorti
ora rristau sula
a ciminera do capusupranu,
spirannu ca nun fa
a mà stessa fini,
tanti paisa sarbunu
i cosi do passatu,
ppè foristeri ca i venunu
a virìri.

Ccà si scancella
l'arti e la storia,
e u cimentu si bbia
comu se fussi pruviligghia,
si mangiaru u capusupranu,
e si lassa fari;
tutt'a ‘na vota ddà vuci artariata,
tantu ca mi rizzaru i carni,
‘ncuminciau a iastimari
dicennu: eni la prima e lutima vota.

Mmaliricu a ccù mali mi vosi,
i mmàliricu sina e setti rinocchia,
i so cori paci nunn'aviri,
a fini d'iddi, nuddu avi a sapiri,
ddà vuci, nguttuta e chiancennu,
nun si sintìu cchiù,
iu, c'avia sintutu,
tuttu ddu parrari, eru 
comu alluccutu, e subbitu
a casa mi nni vosi iri.

A festa a Maronna a Manna

Un tempu, assai luntanu,
e Margi, un massareddu,
lavurannu u so tirrenu,
ccu l'aratu scupicchiau
‘na balata
e sutta vi truvau
‘nu quatru
ccu una bbillissima Signura
pitturata.

Di ssu ritruvamentu
a vuci,
comu ‘nu lampu
si spargiu
‘ndo paisi
e tuttu u populu
e Margi curriu
a prijari,
davanti ddu quatru
a gginucchiuni.

Tutti ‘nsemmila,
comu ‘na menti sula;
stabbileru
ca dda bedda Signura,
Maronna da Manna
fussi chiamata
e di Terranova
fussi la Patruna.

Patruna fustivu e siti,
Maria, di Terranova ora Gela,
ca ccu granni fistini,
a spisi do Comuni,
all'ottu di settimmiri,
sempri V'onura,
Cicciu Vizzini,
chiamatu u saristanu,
ccu so frati,
ca vinia di Vittoria,
ppì tri ghiorna di secutu,
facia vulari
li palluna.

C'era u paliu,
currivanu i cavadda
ppì tuttu u cursu
Vittoriu Mmanueli,
do parcu rrimimbranza
sinu o cimiteru.

C'era a cursa de sacca
e a ‘ntinna ‘nmmenzu
a chiazza.

U pagliantinu
o mari
ccu Neli Ministeri,
ca pigghiava sempri
u primu premiu,
e a gara dè varchi
e dè natatura.

C'eranu cursi
di bicicaletti
e di carusi a pperi,
tanti buffetti,
cursu, cursu, chini
di calacavisi e turruni
e a sira i siminzara
cco panaru e a citilena,
tanta ggenti sittata
e tavulina dè cafè
ca pigghiavunu ggilata.

A chesa a Matrici,
u cursu e avitri strati,
erunu tutti ‘lluminati
e a festa si sintiva
‘n'ogni casa.

A Vui Maria Santissima,
u populu fidili,
ccu tanta divuzzioni,
cca vara Vi purtava
‘ncapu a spadda.

A mmezzannotti
a Festa si chiuriva
cco ‘ngran casteddu
i focu,
mascuna ca partivanu
ppì l'aria,
rroti di focu
ca giravunu
ccu tanti culura.

Ora li tempi
sunu assai cangiati,
cci sunu sempri
li fistiggiamenti,
veni, si,
a bbanna frustera
‘nmmezzu a chiazza
cci sunu i cantanti
dà musica liggera.
ma…

A vara dà Maronna
a tirunu i trattura.